Cu 2000 ani inainte de Cristos chinezii foloseau oua colorate.
Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate
în Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria,
Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta,
Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania,
Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde
ouale colorate au fost înlocuite cu oua de ciocolata).
Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga
simbolul oualelor rosii de patimile lui Isus. Rastignirea
si învierea reprezinta reînvierea naturii primavara
si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el însusi purtator
de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii
si al vesniciei. Legenda spune ca atunci când Isus
a fost batut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat
în oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf.Maria,
venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au
însângerat sub cruce. Alta legenda afirma ca
dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii
farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus:
"Când va învia cocosul pe care-l mâncam
si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va învia
si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale
s-au si facut rosii, iar cocosul a început sa bata
din aripi. In traditia populara româneasca ouale de
Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli,
protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice în
felurite situatii etc.
Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta
din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol.
Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla
cu colinda, caci doar atunci când aceste obiceiuri
vor înceta, el va iesi în lume. Alta poveste
a oualelor rosii: "Sase surori maritate au vrut sa
ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor
sase cumnati ai sai. Pietrele însa cu care au cautat
sa arunce într-însa s-au colorat în diferite
chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar în aceasta
amintire poporul a început sa coloreze ouale în
duminica Pastilor, când s-a întâmplat
aceasta". Una dintre cele mai vechi marturii privind
ouale colorate de la români este a secretarului florentin
al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro,
care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor
vopsite de la Curtea domnitorului muntean.
Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:
Rosu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei
si bucuriei de viata.
Negru = absolutism, statornicie, eternitate.
Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.
Verde = reînnoirea naturii, prospetime, rodnicie,
speranta.
Albastru = cer, sanatate, vitalitate.
Violet = stapânire de sine, rabdare, încrederea
în dreptate.
Mai demult, ouale erau vopsite în culori vegetale,
astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile
vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise
din generatie în generatie, cu o mare varietate
de procedee si tehnici. Plantele, în functie de
momentul când erau recoltate, de timpul de uscare
sau de modul în care erau combinate, ofereau o gama
extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si
ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite
la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii,
exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative.
In unele parti sunt folosite oua fierte, în alte
zone cele golite de continut. Oua decorative se mai fac
cu vopselele în relief (Vrancea, Putna Sucevei),
împodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona
Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material
plastic (Bucovina).
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata,
ea cuprinzând simboluri geometrice, vegetale, animale,
antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase.
Astfel, numai în ornamentarea geometrica deosebim
simboluri si semnificatii precum:
linia dreapta verticala = viata
linia dreapta orizontala = moartea
linia dubla dreapta = eternitatea
linia cu dreptunghiuri = gândirea si cunoasterea
linia usor ondulata = apa, purificarea
spirala = timpul, eternitatea
dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.
Ioan Lacusta
Alte Simboluri
Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata
al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea
Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire,
dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun:
"Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Aceste
formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea
Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele
lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii.
Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap"
si "dos" la "dos". Exista credinta ca
cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care
sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza,
se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns
cu pacura.
Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate.
In functie de zona in care se fac ele se numesc oua incondeiate,
inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite
nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumnezeu.
Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data
pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru
ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind
la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat
impletit. In momentul in care se pune in cuptor, femeile
de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului,
spunind: "Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu
cu noi la masa,/ Maica Precista pe fereastra".
Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in
timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la
un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare,
piine pentru drum fara stirea lor. Intrebindu-l pe Hristos
cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind
vor gasi piine in traista. Cautind apostolii au gasit in
traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.
Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se maninca
in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza
pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit
pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.
|
